Teodora Pascu

Mostenirea Teodora Pascu

The Inheritance. Autobiographical Prose

This book is in Romanian. It is an autobiographical novella.



Aceast? edi?ie a c?r?ii este publicat? special pentru românii din diaspora.
Citi?i c?r?i în limba român?! Ve?i fi mai aproape de cas?, de ?ar?.
Comanda?i cartea de pe site-ul Amazon corespunz?tor ??rii în care locui?i ?i nu ve?i pl?ti transportul interna?ional.



Mo?tenirea este o carte scris? din iubirea fa?? de înainta?i, c?rora autoarea le poart? o pioas? recuno?tin??.
Iat? cum ne prezint? ea povestea acestei scrieri:



Suntem purt?tori, în mod involuntar, ai genelor str?bunilor no?tri. Trecutul lor este prezentul nostru. Pove?tile despre bunici dau startul vie?ii noastre, atunci când ne descoperim ?i încerc?m s? ne facem cunoscu?i semenilor, dup? o introducere scurt? în care spunem cum suntem, ce principii avem, ce crezuri ne reprezint?. U?or, u?or, se ajunge la... cum a fost bunica mea sau cum a fost bunicul meu.
De curând, am auzit de la o prieten? a mea povestea bunicii ei, care la vârst? de 12 ani r?mâne orfan?. P?rin?ii ei sunt omorâ?i în r?zboi, iar ea a fost deportat? în România ?i adoptat? de o familie de intelectuali etc., etc. M-a fascinat profund ?i am r?mas sub imperiul ei mult timp. Realizez c? o parte a bunicii o reprezint? ca om; structura uman? a prietenei mele s-a cl?dit ?i dezvoltat pe o funda?ie solid?. Dac? din descrierea ei despre bunica am remarcat curajul acesteia, for?a ?i t?ria de caracter, determinarea - ca dintr-un copil orfan s? ajung? profesor „emerit" -, dup? cum mi-a relatat, lupta purtat? cu demnitate pentru a-?i cl?di o via?? frumoas? ?i onorabil?... acum descop?r cu stupoare c? prietena mea este aidoma bunicii sale. Toate virtu?ile bunicii au fost transferate nepoatei în mod nev?zut pentru ea, dar vizibile pentru to?i din jur. M-am întrebat dac? Magdalena, prietena mea, realizeaz? ce om puternic ?i deosebit este, datorit? r?d?cinilor sale ?i efortului s?u de a p?stra ?i dezvolta zestrea ei.
A fost, cumva, un moment de trezire, s-a n?scut dorin?a de a-i împ?rt??i, la rândul meu, povestea bunicilor mei...
A fost punctul de pornire în analiza ?i autoanaliza mea. Dac? ea seam?n? atât de bine cu bunica, o asem?nare identic? a? putea spune, aceea?i personalitate, dar în alt corp, un alt trup, atunci descop?r rostul c?ut?rilor mele ?i nu pot decât s? spun c? sunt foarte fericit?...
?i, pentru c? de multe ori am vrut s? spun aceast? poveste ?i din diferite motive nu am spus-o, poate din vina timpului care niciodat? nu e suficient, sau din motive personale, poate... acum ceva m? face s? cred, s? simt c? e momentul s? spun povestea bunicilor mei. Cei care m? cunosc, prieteni, amici sau colegi de serviciu, vor considera c? a? face asta din mândrie sau ca s? impresionez pe cineva. Nu, nu este asta. Vreau ca povestea s? fie cunoscut?, s? poat? fi citit? de familia mea, de amici, prieteni ?i to?i cei care o vor g?si interesant?. Teodora Pascu