Renert Dusout

Imbatandu-Ma Cu Dumnezeu Renert Dusout

getting drunk with god

This book is in Romanian. It is a collection of short stories in which every title is the name of an alcoholic drink.

Aceast? edi?ie a c?r?ii este publicat? special pentru românii din diaspora.
Citi?i c?r?i în limba român?! Ve?i fi mai aproape de cas?, de ?ar?.
Comanda?i cartea de pe site-ul Amazon corespunz?tor ??rii în care locui?i ?i nu ve?i pl?ti transportul interna?ional.

Cartea de proz? scurt? scurt? îmb?tându-m? cu dumnezeu reune?te un num?r de 26 de povestiri, fiecare având ca titlu denumirea unei b?uturi alcoolice, precum: Finlandia, Gin, Courvoisier, Melancolie sau Courvoisier Reqviem, Millennium kamikaze, Sambuca, Disaronno Lime, Guinness, Rosé ?i Jack, Convalmore, Campari, Stalinskaya.

Rosé ?i Jack

Nu e despre Titanic, de?i am impresia c?, la un moment dat, ne-am înecat pu?in în alcool.
[...]
Stau cu ochii cvasi-deschi?i la o mas? care se clatin? puternic. Am impresia c? masa asta ?i-a propus s? m? imite. Încerc, cu greutate, s? iau micul dejun, sunt în întârziere deja. Constat cu surprindere c? nu sunt mu?cat de gât ?i c? nu am nici urme de ruj ieftin pe c?ma??. Zâmbesc. Îmi aduc aminte c? femeia de asear? e complet diferit?...
Îi spun c? nu-mi place s? ofer flori, pentru c? acestea mor oricum prea repede, moment în care, ironic sau nu, un pui de om descul? ce vinde trandafiri se apropie de masa noastr?. Ea îi face semn s? plece, u?or stânjenit?, dar eu o întorc din drum. Îmi spune c? are doar dou? fire, pe care le iau f?r? s? clipesc, de?i îi explic, cu oarecare ?arm, c? num?rul acesta e mai degrab? pentru mor?i. Îi întind banii ?i îi spun s? aib? grij? de ea, moment în care ochii goi i se lumineaz?. Se întoarce, dup? câteva zeci de secunde, cu înc? un fir, "gratuit, ca s? nu mai fie ca pentru mor?i." Îi mul?umesc, în timp ce fuge. Realizez c? n-am mai oferit flori cuiva pân? acum, pentru c? "eu nu folosesc cli?ee." Ce prostie, în definitiv, s? te cramponezi de cutume imbecile. Simt. Nu mi-e clar ce, dar lucrul ?sta e prea pu?in important, cel pu?in pentru moment. Pierdem amândoi no?iunea timpului, în momentul în care ne love?te realitatea. ?tii momentul ?la în care ?tii c? trebuie s? ?tii c? e momentul s? pleci, chiar dac? ?tii c? ai face orice s? stai, pretinzând c? nu ?tii? Îl ?tii, chiar dac? uneori decizi s? îl ignori. Fugim pe str?zi. La dracu', stau prea aproape. Cine m-a pus s? m? cazez în centru? Împ?r?im ultima ?igar?. Îmi spune c? ar trebui s? fug de ea cât mai pot. Realizez c?, oricât de nebun a? fi, n-am ajuns chiar atât de nebun. M? las? în fa?a sc?rii, nu înainte de a-mi promite, f?r? nicio certitudine, c? m? va c?uta ziua urm?toare.
[...]